Biserica veche

Istoric

În anul 1732, moşia Blejoi se afla în proprietatea unei anume Bălaşa, care pentru curtenii săi, dispune construirea unei biserici din lemn cu hramul Naşterea Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu (8 sept.). Prin testamentul semnat la 15 sept. 1754 şi întărit de mitropolitul Filaret, Bălaşa Blejoianca şi-a exprimat dorinţa ca ctitoria sa, biserica de lemn, înzestrată cu moşie, atelaje, vite şi robi, să devină schit monahal.

În anul 1780, pe lângă schit au fost primiţi 3 mocani transilvăneni, care au primit în grijă stupina schitului. Celor 3 li s-au adăugat alţi confraţi pribegi de peste munţi întemeind, în anul 1804, o mică aşezare de 14 case cu numele Blejoi după cel al moşiei.

În anul 1834, la iniţiativa unui credincios, cu numele Constantin, s-a construit o biserică de zid în formă de corabie, cu o singură turlă şi învelită cu şindrilă.

În anul 1864, datorită legii secularizării, moşia schitului a trecut în proprietatea statului.

Între anii 1864–1883  la schit a rămas numai un singur vieţuitor.

Din anul 1883 biserica schitului desfiinţat a fost afiliată parohiei Strâmbeni, care era situată în imediata vecinătate, pe valea Teleajenului.

În anul 1887, majoritatea caselor satului Strâmbeni au fost distruse de inundaţia produsă de apa Teleajenului. Odată cu deplasarea locuitorilor satului Strâmbeni, pe teritoriul fostei moşii Blejoi, a fost mutată şi biserica de lemn–în prezent declarată monument istoric, căreia i s-a stabilit locaţia în actualul cimitir parohial al satului Blejoi.

Casa parohială a fost construită între anii 1925–1928.

În 1932 a fost achiziţionat un clopot de 554 Kg.

Biserica parohială, zidită în 1834, a avut reparaţii capitale în 1941, datorită cutremurului din 1940 şi după 1944, datorită bombardamentelor.

Cutremurul de pământ din anul 1977 a avariat iremediabil biserica motiv pentru care s-a hotărât ridicarea unei alte clădiri.

Intre anii 1986–1990, părintele Adrian Diaconu a construit o nouă clopotniţă şi actuala biserică, căreia i s-a adăugat şi al doilea hram, închinat sfintei cuvioase Parascheva (14 oct.).

Elemente de artă şi patrimoniu

Biserica parohială este construită în stil brâncovenesc. Pictura neobizantină este realizată în tehnica frescă. Forma bisericii este cea de cruce treflată. Are trei turle svelte care nu strică buna proporţionare a clădirii. Tot mobilierul bisericii este nou, deoarece cel al bisericii dinainte de 1977 nu s-a mai păstrat nimic. A rămas fondul de carte bisericească de secol XIX.

Capela monument-istoric situată în cimitirul parohial este construită din lemn de stejar şi are dimensiuni mici. Din mobilierul vechi al bisericii nu s-a păstrat nimic. Forma bisericii este de navă cu altar semirotund. Este scundă. Nu se cunoaşte ce hram a avut această biserică. Nu există nici un document şi nici o mărturie orală care să ateste sigur ce hram a avut această biserică.